- Vestul salbatic prelucrat cu filtre dambovitene -
Ma bantuie aceste zile o imagine, care e cu mine cel putin din doua in doua zile, fie ca o vreau, fie ca nu. Ma gandesc la visul strabunilor mei de a ajunge in America cu gandul de adescoperi noi oportunitati. Voiau sa mearga acolo sa caute aur.
Revin la imaginea care ma bantuie, probabil preluata din filmele despre Vestul salbatic si prelucrata prin filtrul dambovitean. Vad cu claritate in fata ochilor cum urcati in carute cu neveste, copii cam bolnavi si tigaile care atarna de carute alearga sa-si atinga limitele pentru a-si oferi lor si urmasilor lor un viitor mai bun. Isi ating limita teritoriala si se apuca de lucru : sapa in minele de aur sau stau cu picioarele pana mai sus de genunchi sa dea prin sita cateva tone de nisip. Zi dupa zi, ceas dupa ceas, de la rasarit la asfintit. La asfintit insa se intampla ceva foarte interesant : merg cu mana intinsa sa capete cei cativa banuti de la John, care ii scobeste cu maxima atentie sa nu care cumva sa plece acasa cu vreun graunte galben, care nu i se cuvine.
In contextul crizei mondiale, asa cum se vede ea de pe malul Dambovitei, mie asta mi se pare diferenta intre a cauta oportunitati si a da peste oportunisti. Nu prea inteleg de ce, cele doua concepte se confunda prea adesea.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu