si pentru ca ma ambitionez sa aplic cunostintele de management nu doar in 'campul muncii', si imi aminteam deunazi de un articol recent citit atat de in urma incat nu imi amntesc de cine era scris. oricum in management pot sa spun ca el avea urmatoarea aplicabilitate, care recunosc ca imi era greu s-o pun in aplicare practica : mereu mi-am incurajat colegii de echipa sa nu lungeasca infinit sedintele ci sa caute la solutia optima - daca esti un manager platit cu sa zicem 200 de euro/ora si stai doua ore sa decizi cum sa arate hartia igienica la toaleta, se cheama ca nu esti tocmai productiv...
ma intrebam cum o fi aratand solutiile optime in viata noastra de zi cu zi, in care vorbesc in nume personal, hoinaresc cateodata aiurea prin magazine si nu pot sa iau o decizie. care ar fi solutia optima? sa ma gandesc cata atentie imi poate aloca vanzatoarea (luand in calcul venitul ei) raportat la cata placere (uneori sadica) imi face sa cer sa probez nu stiu ce taior care trebuie sa fie marimea mea, dar pe care nu pot sa ma hotarasc sa-l cumpar in cele din urma...
oare mediul de business m-a deformat in asa hal incat incep sa fac astfel de calcule, unii ar spune meschine...?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu